Tipareste Urlaţi 5 minute

  • Recunosc, NU ŞTIU unde mi-a fost mintea de nu v-am povestit până acum, nimic despre ineditul oraş prahovean,  Urlaţi. Aşa este au mai fost câteva articole care au pomenit câte ceva despre unele obiective din acest foarte interesant oraş de pe Valea Cricovului-Sărat, dar niciunul care să facă o analiză, cât de cât asupra stării de fapt. Aşa că …

    Urlaţi este un oraş amplasat în judeţul Prahova, pe Valea Cricovului Sărat între dealurile podgoriilor Dealul Mare. Şi fiindcă am trecut de nenumărate ori pe aici am considerat că este de datoria mea să mă prezint în faţa dumneavoastră cu un material despre acest oraş inedit şi atractiv.

    Titlul nu este o glumă ci realitatea de la faţa locului de pe vremea când actuala gară „Cricov” purta numele oraşului „Urlaţi”, iar conductorul trenului trecea prin vagoane anunţând că până în gara ce deservea oraşul mai sunt 5 minute. Din punct de vedere istoric şi documentar Urlaţiul este atestat pentru prima oară într-un hrisov semnat de către domnitorul Neagoe Basarab, la data de 16 martie 1515, prin care voievodul întărea mai multe ocine mânăstirii Snagov şi în care printre martori se afla şi boierul Oancea din Urlaţi. Anul acesta oraşul a aniversat o jumătate de mileniu de atestare documentară, ceea ce a făcut din acest articol o obligativitate redacţională.

    În anii socialismului Filatura de Bumbac  şi Complexul de Vinificaţie de aici din oraş asigurau locuri de muncă pentru mii de oameni de pe toată Valea Cricovului, însă după evenimentele din decembrie ’89, economia de piaţă, restructurările din economie  şi tranziţia au transformat înfloritorul oraş Urlaţi în „zonă economică defavorizată”. Când toată lumea se aştepta ca Urlaţiul să devină un oraş fantomă statutul şi facilităţile acordate de stat pentru „zona economica defavorizată” au atras un producător de talie mondială de produse igienico-sanitare, care a deschis aici una din cele mai mari facilităţi de producţie, dând oraşului un nou suflu, imbold şi elan spre progres. În prezent în Urlaţi funcţionează câteva agenţii bancare (cele mai importante 5) farmacii şi case de amanet (cum altfel !?!?), câteva localuri (cu statut de cârciumă europeană), două supermarketuri, un important complex de panificaţie, plus alţi câţiva agenţi economici. Bineînţeles că, la fel ca peste tot, şi aici în Urlaţi ar mai fi multe de făcut şi mai ales de promovat din partea autorităţilor locale. Nu doresc să fac un articol social, dar îmi menţin speranţa că cineva abilitat va citi acest material şi va remedia micile deficienţe (lipsă indicatoare, lipsă panouri informative şi/sau un punct turistic de informare).

     Ştiu aveţi perfectă dreptate, de statistici şi istorie sunteţi sătui, aşa că îmi iau permisiunea să vă ofer lista (în ordine alfabetică pentru a evita cârcotelile), cu ceea ce aveţi de vizitat aici în  Urlaţi:

     

    Bâlciul de Sfântul Ilie un atractiv parc de distracţii ce apare ca din pământ în săptămâna în care se prăznuieşte Sfântul Proroc   Ilie (20 iulie) şi care adună lume din tot judeţul şi nu numai; Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” care se află amplasată în localitatea componentă Valea Seman, şi care este un  monument de arhitectură, a fost ridicat undeva în jurul anului de graţie 1753;Biserica Galbenă Sfântul Nicolae şi Sfântul Dumitru localizată în cartierul Arioneştii Noi, biserica a fost înălţată în 1761,de către boierul mazil Stan Urlăţeanu, ulterior declarată monument de arhitectură;Casa Domnească din viile Brâncoveanului dispusă în localitatea componentă Valea Crângului. Chiar dacă nu există dovezi scrise se pare că aceasta a fost una din casele de reşedinţă ale domnitorului Constantin Brâncoveanu;Cicloturism pe unul din cele 6 trasee care străbat dealurile şi pădurile din jurul Urlaţiului. Traseele sunt amenajate pe grade de dificultate începători şi mediu, însă pentru viitor se are în vedere amenajarea cel puţin al unui traseu pentru avansaţi şi experimentaţi;Complexul Muzeal Bellu, o spectaculoasă secţie a Muzeului Judeţean de Istorie Prahova care prezintă o bogată colecţie etnografică (port popular din zona Văii Cricovului-Sărat, ţesături, ceramică, unelte), covoare româneşti din sec. al XIX-lea, toate într-un fascinant cadru de secol al XIX-lea;Drumul Vinului faimosul traseu turistic, creat de către Ministerul Turismului, pentru a prezenta turiştilor tradiţiile legate de cultivarea viţei de vie şi tradiţiile legate de producerea vinului; Festivalul Vinului un bun prilej de sărbătoare şi voie bună desfăşurat, de regulă, în ultimul week-end din septembrie sau primul week-end din octombrie, întotdeauna la o săptămână distanţă de Sărbătoarea Vinului din Valea Călugărească;Mânăstirea Jercălăi amplasată pe malul drept al Cricovului-Sărat în cartierul cu acelaşi nume şi care hramul Sfintei Maria (Adormirea Maicii Domnului), a cărei biserică de lemn  a fost construită în 1731, de meşteri populari în satul Luieriu (Mureş);Mânăstirea Vărbila, o ctitorie a trei boieri din această zonă, biserica Mănăstirii Vărbila a fost ridicată de-a lungul a 22 de ani, între anii 1510-1532, aflată în satul vecin cu acelaşi nume;Monumentul eroilor din războiul pentru întregirea neamului, statuia din bronz, aflată în centrul oraşului, reprezintă un ostaş (de 1,80 m.) cu drapelul ridicat în curmeziş cu mâna dreaptă ca simbol al victoriei;Monumentul memorial din piatră a fost ridicat de Constantin Şerban (1654-1658) în urma unei victorii, după cum arată inscripţia de pe piatră: ”Văzându slugile noastre dărăbanţi, seime(ni) sculânduse cu vrăju(mă)şie asupra domniei mele”;Muzeul Crama 1777, înfiinţat relativ de curând (mai 2013), amplasat pe ”Drumul Vinului”, undeva printre podgorii pe teritoriul comunei învecinate, Valea Călugărească, o altă secţie fascinantă a aceluiaşi Muzeu de Istorie şi Arheologie Prahova;Parcul Bellu o superbă zonă de promenadă, odihnă şi relaxare pe suprafaţa cărui se află amplasate Conacul Bellu şi foişorul de la intrarea Complexului Muzeal cu acelaşi nume;Primăria o superbă clădire care din păcate din cauza modernizărilor făcute aiurea şi haotic, a ratat includerea ei în Lista Monumentelor Istorice din România, dar continuă să fie o clădire spectaculoasă;Puţul Frumos din localitatea componentă Valea Mieilor; acest monument etnografic a fost reconstruit prin anul 1862, de către localnicul A. Dumitru Ştefan, cu colac din piatră (rămas, pare-se de la vechiul puţ), dotat cu roată şi fus fixa - te pe doi stâlpi din lemn şi un jgheab;Schitul Ceptura aflat în comuna învecinată Ceptura şi purtând hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, un locaş de cult ortodox  datat din prima jumătate a secolului al XIX-lea;Zilele oraşului Urlaţi sau “Zilele Toamnei”, o altă sărbătoare desfăşurată toamna, nimic altceva decât un pretext, bine meşteşugit de a prelungi distracţia de la “Festivalul Vinului”;

    Acum că observ că v-am captat atenţia cu atâtea atracţii turistice urlăţene de care nu aveaţi habar nu-mi rămâne decât să vă mai spun când este momentul ideal să vizitaţi Urlaţiul. Vizitaţi oraşul Urlaţi vara când canicula devine mult mai suportabilă la poalele dealurilor de aici, vizitaţi Urlaţiul toamna când ruginiul frunzelor îmbracă podgoriile de pe dealurile oraşului, vizitaţi Urlaţiul iarna atunci când neaua îmbracă în alb de poveste toată Valea Cricovului-Sărat şi dealurile de aici, vizitaţi Urlaţiul primăvara, când natura reînvie şi verdele aprins vă va da o notă de optimism, vizitaţi oraşul URLAŢI oricând, subsemnatul vă garantează că merită !!!

    Informatii utile
    • Transport local - nu există
    • Cum ajung - Cu microbuzul din Ploieşti sau cu trenul până în gara Cricov şi de aici cu microbuzul

    Fotografii (5): Vezi toate fotografiile

Comentarii

Daca vrei sa apreciezi sau sa comentezi, trebuie sa fii logat
0 comentarii